Descoperirea secretelor

Am mers la comodă, am deschis sertarul de sus și am scos din nou scrisoarea lui Tomas. Cuvintele lui sunau acum mai tare decât vocea Anei. „…Am vrut să văd adevărul.” Bine, Tomas, m-am gândit. Iată-l.

Am întins actele pe masă. Printre ele, am găsit un număr de cont, împreună cu un mic cod scris de mână. Tomas notase simplu: „Depozitul principal”. Nu am înțeles imediat ce însemna, până când am ajuns la bancă. Managerul s-a uitat la documente, le-a verificat în sistem, apoi m-a privit uimit.

— Doamnă Müller, aveți mai multe conturi active și… economii considerabile. Am încuviințat doar din cap.

Ceea ce crezusem că fusese modestia soțului meu s-a dovedit a fi un plan uriaș, o construcție tăcută a viitorului despre care nimeni nu știa. Tomas nu doar economisise — crease o protecție. Prevăzuse această zi. Iar acum trebuia să decid ce aveam de făcut mai departe.