El era acolo. Nu într-un aeroport. Nu într-un avion. Ci într-o rezervă de maternitate, ținând în brațe un nou-născut. Expresia de pe chipul lui era una pe care ea o recunoștea, dar pe care nu o mai văzuse de mult timp. O tandrețe profundă, autentică, nefiltrată.
Lângă el, o femeie. Necunoscută. Dar nu străină pentru el.
În acel moment, toate piesele lipsă s-au așezat la locul lor. Fiecare scuză, fiecare întârziere, fiecare detaliu ignorat a devenit clar.
