Decizia radicală a Ruxandrei

— Vă rog… nu îi spuneți lui Andrei să anuleze tot… vă rog…

Dar Ruxandra deja continua conversația.

— Da, Andrei. Mâine vor fi anunțați toți invitații. Iar avansurile pentru restaurant și meniu le vom dona unei cantine sociale. Poate că acolo ciorba va fi apreciată altfel.

Biancăi i-au cedat genunchii. A căzut direct pe terasa udă de condensul paharelor și a izbucnit într-un plâns isteric.

— Nu puteți să-mi faceți asta! Toată lumea știe de nuntă! Toată lumea!

Lecția despre caracter

Ruxandra a privit-o lung.

— Nu eu ți-am făcut asta. Tu singură ai făcut-o în momentul în care ai ales cruzimea în locul bunului-simț.

Mai mulți clienți au început să aplaude discret. Alții dădeau aprobator din cap. Managerul restaurantului apăruse și el între timp, alb la față după ce aflase ce se întâmplase.

Ruxandra s-a întors spre el.

— Sper că această doamnă va primi restul serii liber și salariul întreg pentru tot disconfortul creat.

— Desigur, doamnă Marinescu, absolut, a răspuns managerul imediat.

Elena avea ochii plini de lacrimi.

— Nu trebuia să faceți asta pentru mine…

Ruxandra i-a zâmbit cald.

— Ba da. Pentru că prea mulți oameni tac atunci când cineva este umilit.