Drojdia poate fi uscată sau proaspătă. Drojdia uscată este practică și ușor de păstrat, iar drojdia proaspătă oferă un gust tradițional. Ambele funcționează bine, cu condiția să fie active. Dacă drojdia este veche sau nu produce spumă atunci când este amestecată cu lichid călduț și zahăr, este mai sigur să folosești alta.
Lichidul folosit poate fi apă sau lapte. Apa oferă pâinici simple, cu gust curat, potrivite pentru orice masă. Laptele face miezul mai moale și mai ușor dulceag, fiind ideal dacă vrei pâinici mai fragede, bune pentru mic dejun sau sandvișuri. Uneori se poate folosi jumătate apă și jumătate lapte, pentru un echilibru foarte plăcut.
Uleiul ajută aluatul să fie elastic și pâinicile să rămână moi mai mult timp. Untul este opțional, dar adaugă aromă și finețe. Dacă alegi să îl folosești, trebuie să fie moale, nu topit fierbinte. Sarea este esențială pentru gust, iar zahărul ajută drojdia să pornească mai repede și contribuie ușor la rumenire.
Instrucțiuni
Pregătirea drojdiei
Într-un bol mic, pune drojdia, zahărul și aproximativ 100 ml din lichidul călduț. Amestecă ușor și lasă compoziția să stea timp de 5–10 minute. La suprafață trebuie să apară o spumă fină. Acesta este semnul că drojdia este activă. Dacă folosești drojdie uscată instant, o poți amesteca direct cu făina, dar activarea separată este utilă mai ales atunci când vrei să te asiguri că drojdia funcționează bine.
Lichidul nu trebuie să fie fierbinte. Dacă este prea cald, poate afecta drojdia. Temperatura potrivită este călduță, plăcută la atingere. Dacă ai dubii, este mai bine ca lichidul să fie puțin mai rece decât prea fierbinte. Drojdia are nevoie de căldură blândă, nu de temperatură ridicată.
Formarea aluatului
Într-un bol mare, pune făina și sarea. Amestecă bine, astfel încât sarea să se distribuie uniform. Fă o adâncitură în mijloc și toarnă drojdia activată, restul de lichid și uleiul. Dacă folosești unt moale, îl poți adăuga acum. Amestecă mai întâi cu o lingură sau cu o spatulă, apoi începe să lucrezi aluatul cu mâna.
La început, aluatul poate părea lipicios și neuniform. Nu adăuga imediat multă făină. Pe măsură ce făina absoarbe lichidul și aluatul este frământat, textura se schimbă. Dacă după câteva minute aluatul este încă excesiv de lipicios, adaugă făină câte o lingură, nu mai mult. Un aluat ușor moale va da pâinici mai pufoase decât un aluat prea tare.
Frământarea
Răstoarnă aluatul pe o suprafață presărată ușor cu făină și frământă timp de 8–10 minute. Împinge aluatul cu podul palmei, adună-l, rotește-l și repetă mișcarea. Scopul este să obții un aluat neted, elastic și suplu. Dacă folosești un robot de bucătărie, frământarea poate dura aproximativ 5–7 minute la viteză mică spre medie.
Un aluat bine frământat se simte viu sub mâini. Nu se rupe imediat, nu este sfărâmicios și nu rămâne lipit agresiv de degete. Dacă îl apeși ușor, revine treptat. Această elasticitate este importantă, deoarece ajută pâinicile să crească frumos și să aibă miez aerat.
Prima dospire
Pune aluatul într-un bol uns ușor cu ulei. Acoperă bolul cu un prosop curat sau cu folie alimentară și lasă aluatul să crească într-un loc cald, ferit de curent. Dospirea durează de obicei între 60 și 90 de minute, dar timpul poate varia în funcție de temperatura camerei. Aluatul este gata atunci când își dublează volumul și pare aerat.
Dacă bucătăria este rece, poți pune bolul în cuptorul oprit, cu lumina aprinsă. O altă metodă este să așezi bolul aproape de o sursă blândă de căldură, dar nu direct pe ceva fierbinte. Dospirea lentă nu este o problemă. Uneori, un aluat care crește mai încet dezvoltă gust mai bun.