Într-o lume în care copiii ar trebui să vadă marea de zeci de ori, uneori, o singură dată e suficient. Aceasta este povestea unei mame care, când a aflat că fiica ei de 4 ani cu cancer terminal nu mai are mult de trăit, a închiriat o ambulanță și a parcurs 400 km până la Constanța. Sofia a văzut marea o singură dată. Și a plecat a doua zi. Această poveste emoționantă ne amintește că uneori, o singură înghețată poate fi o viață întreagă.

## Viața în spital: O realitate dureroasă

Astăzi stau în ambulanță și privesc pe geam. Sofia doarme lângă mine. Are 4 ani. Cancer. Terminal. Doctorii au spus: “Mai are zile.” Eu am spus: “Atunci vrea să vadă marea.” Nu a văzut niciodată. S-a născut în București. A stat în spital. A văzut pereți albi. Dar nu a văzut albastru. Albastrul adevărat. Albastrul mării.

## Începutul unei lupte

Totul a început acum 2 ani. Tumoare. Operație. Recidivă. “Nu mai putem face nimic”, au spus doctorii. Am plâns. Apoi am întrebat: “Cât mai are?” “Zile”, au spus. Am plecat din spital. Am închiriat o ambulanță. 400 de km până la Constanța. Am sunat la hotel. “Am o fetiță bolnavă. Aveți cameră la parter?” “Da”, au spus. Și am plecat.

## Lupta continuă

Sofia s-a trezit în ambulanță. “Mami, unde mergem?” “La mare, iubire.” A zâmbit. A adormit din nou. Am parcurs 400 de km. 6 ore. Am ajuns la apus. Sofia s-a trezit. Am deschis ușa ambulanței. Ea a văzut marea. “Mami, e mare”, a spus. “Da, iubire. E marea.”